Introspecţia senzorială
Premergatorul metodei
Introspecţia senzorială este acel moment în care pacientul, aşezat confortabil şi nemişcat, este dirijat verbal de terapeutul său. El trebuie să urmeze cerinţele care-i sunt transmise conform unui protocol bine determinat.
Rând pe rând, el este invitat să-şi îndrepte atenţia asupra tăcerii, apoi asupra luminozităţii ce apare prin pleoapele sale închise şi în interiorul său, pentru a observa apoi tonalitatea din interiorul corpului. Şi, în sfârşit, trebuie să capteze gândurile ce se manifestă în conştiinţa sa.
După douăzeci de minute de introspecţie, pacientul descrie faptele de conştiinţă ce i s-au arătat pe parcursul şedinţei. Rezultatele sunt deseori uimitoare, uneori chiar inimaginabile. Cum o fi posibil să întrevezi atâtea lucruri doar închizând ochii şi rămânând tăcut?
Un studiu realizat la www.CERAP.org, (Centru de studii si Cercetari Aplicate in Psihopedagogie Perceptriva), Universitatea Fernando Pessoa din Lisabona, la o populaţie de 91 de persoane antrenate în introspecţie senzorială, ne arată rezultate surprinzătoare.
În ceea ce priveşte percepţia luminozităţii, 87 de persoane (aproximativ 95%) răspund că au perceput o luminozitate pe durata introspecţiei, în timp ce 4 persoane (aproximativ 5%) răspund negativ.
Cât despre perceperea prezenţei mişcării interne, 87 de persoane (peste 95%) menţionează prezenţa acesteia, în timp ce doar 2 nu au perceput-o (circa 2%).
Ancheta arată un alt rezultat interesant: 60% dintre indivizii în cauză captau aceeaşi culoare a luminii: ceva de genul albastru violet.
În sfârşit, tonalitatea corporală ce apărea împreună cu perceperea culorii: la indivizii care percepuseră acel albastru violet, senzaţia este descrisă ca fiind foarte plăcută în 61% din cazuri şi plăcută în 29%)
Romanian
English