Acasa>Articole>Online>Ce este somatizarea si cum se poate trata?

Cercetarile realizate in cadrul Centrului de Cercetari Aplicate in Psihopedagogie Perceptiva arata ca eliminarea tensiunilor din corp are ca efect inlaturarea tensiunilor psihice si ca mobilizarea tonusului corporal stimuleaza tonusul psihic. Aceasta recuperare a vitalitatii reda persoanei forta sa de a avansa, forta mentala, motivatie si optimism.

Un material realizat de Petros Liolios, Specialist Psihopedagogie perceptiva

Cuvantul „somatizare” a devenit astazi o notiune buna la toate, in spatele careia se ascund, de fapt, simptome fizice care exprima o stare de rau globala.

Uneori, aceste simptome se „rezuma” la stari de rau ce otravesc viata fara a fi suficient de grave pentru a justifica o consultatie medicala: dereglari la nivel intestinal, digestiv, ginecologic, dureri de cap, usoare dureri vertebrale, tensiuni musculare, dureri reumatice.

Mai deranjanta se dovedeste a fi o perturbare globala a sistemului neurovegetativ – cresterea ritmului cardiac, accelerarea respiratiei, nod la nivelul plexului, transpiratii, senzatii de frig, tremuraturi – caci, dincolo de disconfortul masiv pe care il genereaza, ea constituie un teren predilect pentru instalarea unor crize de angoasa ingrijoratoare. Oricare ar fi contextul in care apar aceste simptome, este vorba in toate cazurile de un limbaj clar al corpului ce exprima dezordinile invizibile de care sufera cu adevarat.

Asa cum am descris deja, forma pe care o imbraca somatizarea este foarte variabila de la un individ la altul si, la acelasi individ, de la o faza din viata la alta. Intr-adevar, fiecare individ prezinta un „profil somatic”, un fel de semnatura somatopsihica ce va fi, dupa caz, cu tendinta articulara, digestiva sau infectioasa. Sunt terenuri diferite, care trimit foarte adesea la profilul psihic al individului. Acestia suntem, acestea ne sunt bolile.

Totusi, acest profil se poate schimba cu timpul, odata cu evolutia persoanei. Unii pacienti ne descriu un „traseu al somatizarii” in care este usor sa recunosti mai multe etape importante: de exemplu, o copilarie si o adolescenta dominate de infectii repetate, un inceput de viata adulta marcat de o serie de fracturi osoase, iar ultimii zece ani de dezordine vasculara.

Aproape ca am putea crede ca trupul testeaza mai multe limbaje intrebandu-se: „Ce limbaj va intelege oare proprietarul meu odata si odata?”. Pentru aceasta, corpul pare sa utilizeze diferitele slabiciuni ale propriului mod de functionare fizica si biologica, revelandu-le in treacat. Aceste slabiciuni corespund, dupa parerea noastra, unor functii sau unor zone ce s-au rupt de miscarea interna.

Actiunea terapeutica a psihopedagogului este foarte eficienta asupra marii majoritati a somatizarilor.

Tehnicile manuale (fasciaterapia), gestuale (gimnastica senzoriala), de introspectia senzoriala si interviul au scopul si capacitatea de a debloca simultan tensiunile fizice si de a restabili tonusul psihic. Cercetarile realizate in cadrul Centrului de Cercetari Aplicate in Psihopedagogie Perceptiva arata ca eliminarea tensiunilor din corp are ca efect inlaturarea tensiunilor psihice si ca mobilizarea tonusului corporal stimuleaza tonusul psihic. Aceasta recuperare a vitalitatii reda persoanei forta sa de a avansa, forta mentala, motivatie si optimism.

Asadar psihopedagogia perceptiva disciplina de acompaniere a persoanei in regasirea unei stari de bine la nivel fizic si psihic lucreaza cu 4 instrumente:

– fasciaterapia, stimularea manuala a fasciior, aceste tesuturi fine care invelesc muschii, oasele, vasele de sange, ligamentele, nervii si intestinele, reactioneaza si se adapteaza in mod continuu in functie de activitatile noastre fizice si mentale;

– gimnastica senzoriala: in picioare sau asezat pe scaun, pacientul efectueaza miscari lente propuse de terapeut, care ii permit sa isi simta din nou corpul in miscare sau in pozitie statica;

– introspectia individuala ne invata cum sa ne ascultam si observam pe noi insine, cum sa intram intr-un raport cu miscarea noastra interna, dintr-o pozitie imobila, silentioasa, in timp ce capacitatile noastre cognitive sunt exacerbate.

– interviul, in cadrul interviului terapeutul il invita pe pacient sa-si descrie emotiile, senzatiile, reflectiile in ceea ce priveste propriul corp; practic ne ajuta sa exprimam in cuvinte ceea ce simtim.

Deseori, cateva sedinte de fasciaterapie sunt suficiente pentru eliberarea celor trei tipuri de perturbari ale dinamicii interne a corpului, pe care le gasim la originea cvasitotalitatii tulburarilor de somatizare: tensiunea, opresiunea si senzatia de menghina. Terapeutul prin stimularea manuala a fasciior le redea echilibrul si elasticitatea. Tesuturile devin mobile iar persoana isi recapata starea de bine.

Articol preluat de pe site-ul Kudika.

Solicita programare